Un computer, numit și calculator, calculator electronic sau ordinator, este o mașină de prelucrat date și informații conform unei liste de instrucțiuni numită program. Cel mai vechi mecanism cunoscut care se pare că putea funcționa că o mașină de calcule se consideră a fi “Ceasul din Antikythira” (87 I.Hr.) și folosit aparent pentru calcularea mișcărilor planetelor. Odată cu revigorarea matematicii și a științelor, în timpul Renașterii europene, au apărut o succesiune de dispozitive mecanice de calcule, bazate pe principiul ceasornicului (mașină inventată de Blaise Pascal). Tehnică de stocare și citire a datelor pe cartele perforate a apărut în sec. al-XIX-lea. În același secol, Charles Babbage este cel dintâi care proiectează o mașină de calcule complet programabilă, însă din păcate proiectul sau nu va prinde roade, în parte din cauza limitărilor tehnologie ale vremii.În prima jumătate a sec. al-XX-lea, nevoile de calcul ale comunității științifice erau satisfăcute de computere analogice, foarte specializate și din ce în ce mai sofisticate. Perfecționarea electronicii digitale a condus la abandoanrea computerelor analogice în favoarea celor digitale care modelează problemă în numere (biți) în loc de semnele electrice sau mecanice.  Este greu de precizat care a fost primul computer digital. Din anii 1960-1970, tranzistorul a fost și el înlocuit cu circuitul integrat, care conținea mai mulți tranzistori și firele de interconectare corespunzătoare pe o singură plăcută de siciliu. Din anul 1970 , UAL-urile combinate cu unități de control au fost produse că circuite integrate, numite microprcesoare, sau CPU (Central Processing Unit). În timp densitatea tranzistorilor din circuitele integrate a crescut incredibil, de la câteva zeci în 1970 până la peste 100 milioane de tranzistoare pe circuit integrat, la procesoarele Intel și AMD din anul 2005.  Nu cu mult timp după dezvoltarea computerului s-a descoperit că aceleași rutine (părți de programe cu scop bine definit) se pot uneori folosi în mai multe programe diferite; un exemplu fiind calcularea unor funcții matematice. Din motive de eficientă, versiunile standard ale acestor rutine au început să fie adunate în biblioteci de programe și puse la dispoziția tuturor celor interesați. În anii 1960, calculatoarele au început să fie folosite pe larg în industrie, iar un calculator putea fi folosit la executarea simultană a multor sarcini. Curând a apărut și software specializat în automatizarea planificării acestor sarcini. Combinația între un software gestionar al hardware-ului și un software planificator de sarcini a devenit cunoscută sub numele de “ sistem de operare”.